O croazieră pe pachebotul „Sinaia”
Reclama publicată de ziarul Le Populaire : journal-revue hebdomadaire de propagande socialiste et internationaliste, în 28 iunie 1937, mi-a stârnit interesul pentru a căuta și alte informații cu privire la… Pachebotul „Sinaia”. Le Populaire anunța o croazieră de 9 zile în Mediterana (1-9 august), pentru un preț care pornea de la 810 franci (preț convenabil și clasei muncitoare, dacă luăm în calcul faptul că se anunța ca „Grande Croisiere Populaire”).

Citește mai mult

O cină la Palatul Elysée. Monarhii României şi preşedinţii Franţei
Meniul oferit de Președintele Franței Alexandre Millerand Regelui Ferdinand I al României și Reginei Maria, Palatul Elysée, cu ocazia vizitei oficiale – 10 aprilie 1924

A intrat de mult în anecdotica Palatului Elysée ziua în care, după primul mare război, Regina Maria a României a prânzit cu președintele Franței, Raymond Poincaré. Era în 8 martie 1919, iar călătoria sa la Paris se înscria într-o serie de vizite neoficiale pe care frumoasa regină le făcea în Franța și în Marea Britanie, pentru a câștiga simpatie pentru cauza românilor: recunoașterea actului Unirii de la 1 decembrie 1918. Tratatul de pace de la Versailles avea să poarte și amprenta acestei întâlniri…

Citește mai mult

Un principe regal în dar de Crăciun
Regina Maria și Principele Mircea – foto: Arhivele Naționale ale României

Multe mai găseşte omul sub brad, de Sărbători! Dar un prunc?… De fapt, dacă stăm bine să ne gândim, ăsta este simbolul Crăciunului. În Sfânta Familie, de Crăciun, a venit pe lume Pruncul Iisus. Am putea spune că orice familie în care sărbătorile iernii aduc în dar… copii e de două ori binecuvântată. Dar o familie în care asta se întâmplă nu o dată, nu de două ori ci… de trei ori!? E vorba despre Casa Regală a României. Citește mai mult

Ianuarie 1870. Cuza, Eminescu, Carol I – două conexiuni neașteptate

Se scrie mult în miezul iernii, în contextul celebrării Unirii Principatelor Române. Dar se rostogolesc mereu aceleași fraze, se evocă aceleași figuri istorice, se jalonează istoria cu aceleași date. De-aceea, poate, găsesc cuvenit să vorbim astăzi despre un alt ianuarie, cel al anului 1870, în care personalități dintre cele mai puternice ale neamului românesc s-au întâlnit.
Alexandru Ioan Cuza se afla în surghiun. Pe tronul de la București se așezase deja Principele Carol de Hohenzollern. Eminescu, tânărul Eminescu, era student audiant la Viena.

tanarul-eminescu
Eminescu, fotografie de tinerețe, din prima jumătate a anului 1870.

Citește mai mult

Eminescu și Carmen Sylva. Regele și… epigona
eminescu si elisabeta
Carmen Sylva și MIhai Eminescu – două medalioane de tinerețe

Oricat ar parea de neverosimila o asemenea afirmatie, Mihai Eminescu si Regina Elisabeta, al carei pseudonim literar era Carmen Sylva, au apartinut aceleiasi generatii poetice – sau, daca vreti, pentru a folosi un termen incetatenit de regretatul critic si istoric literar Laurentiu Ulici, au facut parte din aceeasi promotie de scriitori. Citește mai mult

Un spion al lui Napoleon al III-lea la curtea lui Carol I

Nu are deloc alura de spion. Nu e James Bond. Nici Mata Hari. Nici macar Schulmeister, spionul imparatului Napoleon I. Celebritatea l-a ajuns din urma mai degraba ca om al cartii. Cu toate acestea, (si) asta a facut, vreo doi ani, cat a stat la Bucuresti, ca se­cretar francez al Principelui Carol I. A tras cu ochiul, a analizat si a trimis, codat sau nu, informatiile la curtea imperiala de la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea.

Este unul dintre marii bibliografi ai Frantei – ii datoram bibliografia exhaustiva a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules stiintific si au raspandit in Occident folclorul romanesc, e cel care a infiintat prima catedra de limba romana la o universitate vest-europeana (la Paris, in 1875)… Lui Emile Picot (1844-1918) Franta, ca si Romania, ii datoreaza mult, in plan cultu­ral. Putini insa il cunosc intr-o alta postura a lui, cea de… spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Cum de s-a intamplat asta, vom afla ceva mai la vale…

Citește mai mult

Regina și dantela
Regina Elisabeta, brodand
Fotografie de Charles Chusseau-Flaviens, astăzi în colecțiile Eastman Museum (https://collections.eastman.org/people/12369/charles-chusseauflaviens)

Postura în care este surprinsă Regina Elisabeta, în această fotografie, este cea care avea să-l inspire pe sculptorul Oscar Spaethe, atunci când imaginează monumentul reginei-poete din grădina Castelului Peleș de la Sinaia. Citește mai mult

Eminescu şi Carmen Sylva


Oricat ar parea de neverosimila o asemenea afirmatie, Mihai Eminescu si Regina Elisabeta, al carei pseudonim literar era Carmen Sylva, au apartinut aceleiasi generatii poetice – sau, daca vreti, pentru a folosi un termen incetatenit de regretatul critic si istoric literar Laurentiu Ulici, au facut parte din aceeasi promotie de scriitori.

Suntem obisnuiti cu imaginea juvenila a poetului – pe care, din pacate, unii o asociaza mai putin cu excelenta lui in poezie si mai mult cu bancnota de 500 de lei, care, in paranteza fie spus, nu ajunge in mainile si buzunarele multora -, in vreme ce prima regina a Romaniei ne e familiara in postura sa de la senectute, in fotoliul de la Peles, acoperita cu un pled crosetat. De fapt, cei doi s-au nascut la numai cativa ani distanta – Elisabeta la 29 decembrie 1843, iar Eminescu la 15 ianuarie 1850 sau, dupa unele surse, la 23 decembrie 1849. Impart, cum se vede, chiar si aceeasi zodie, a Capricornului, care apartine… truditorilor. Citește mai mult

Crăciun regal

Cam pe la vremea asta, în urmă cu 5 ani, reconstituiam la Castelul Pelişor un meniu de Crăciun al familiei regale a României. Recompuneam atunci, cu ajutorul a doi străluciţi bucătari, Ştefan şi Dragoş Bercea – tată şi fiu – un meniu care ar fi putut marca sărbătoarea creştină în oricare dintre Crăciunurile primelor trei decenii, pentru că, studiind documentele vremii, am constatat că, doar cu mici diferenţe, aceste meniuri se repetau. Citește mai mult