O cină la Palatul Elysée. Monarhii României şi preşedinţii Franţei
Meniul oferit de Președintele Franței Alexandre Millerand Regelui Ferdinand I al României și Reginei Maria, Palatul Elysée, cu ocazia vizitei oficiale – 10 aprilie 1924

A intrat de mult în anecdotica Palatului Elysée ziua în care, după primul mare război, Regina Maria a României a prânzit cu președintele Franței, Raymond Poincaré. Era în 8 martie 1919, iar călătoria sa la Paris se înscria într-o serie de vizite neoficiale pe care frumoasa regină le făcea în Franța și în Marea Britanie, pentru a câștiga simpatie pentru cauza românilor: recunoașterea actului Unirii de la 1 decembrie 1918. Tratatul de pace de la Versailles avea să poarte și amprenta acestei întâlniri…

Citește mai mult

UN MENIU/ O ZI – 12 februarie 1887
Un meniu special, pentru Balul Săracilor – Bal de Pauvre – care s-a ținut anual, la Strasbourg, încă din deceniul 9 al secolului al XIX-lea. În anticariatele alsaciene – și, mai cu seamă, la Strasbourg – apar când și când meniuri și programe ale unor evenimente caritabile care au avut loc, de-a lungul timpului, în superbul oraș francez. Chiar în acest moment sunt câteva astfel de „efemeride de patrimoniu” în oferta anticariatului „Le Jument Vert” (un pont pentru cei interesați).

Citește mai mult

O carte de bucate neobișnuită: ce gătea Lucreția Borgia, între un adulter și un asasinat?

Era o vreme când toate fetele voiau să aibă cartea lor de bucate. Azi le interesează cel mult o carte de diete… sau una de trucuri pentru un chip perfect. Însă, prin anii ’70, când Dorothy Martin și soțul său, Blinder, au tipărit cărțulia despre care o să vorbim ceva mai jos, toate fetele își cumpărau tomuri de bucătărit, ca să devină bune gospodine, soții și mame pricepute.

Crime ascunse cu… piper negru Citește mai mult

Meniul de la învestirea președintelui J.F. Kennedy (și o rețetă în stil american)

A rămas celebru pentru acest îndemn: „Nu întreba ce poate face ţara ta pentru tine, întreabă-te ce poţi face tu pentru ţară”. Zilele trecute – mai precis pe 20 ianuarie – s-a împlinit exact o jumătate de secol de când John Fitzgerald Kennedy a rostit aceste cuvinte, în timpul discursului de la învestirea sa ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Începând din 1897 – de 114 ani, deci – învestirea în funcţie a unui preşedinte american are loc numai într-o zi de 20 ianuarie, la Capitoliu, după care Comitetul pentru Ceremonii Inaugurale este gazda celui mai important dineu din cariera unui conducător al SUA, în vreme ce pe Pennsylvania Avenue are loc o fastuoasă paradă, al cărei traseu, cu timpul, a devenit tot mai lung.

Dar să vedem ce s-a întâmplat în urmă cu 50 de ani, când cel mai iubit preşedinte american din istorie – „al 35-lea” – a fost învestit în funcţie. Născut la 29 mai 1917, în Brooklin, Massachusetts, J.F. Kennedy a fost primul preşedinte romano-catolic al Statelor Uni­te. Pe un ger de minus 5 grade, într-o zi însorită, dar cu multă – foarte multă! – zăpadă, J.F.K. a depus ju­ră­mân­tul, folosind Biblia veche a familiei Fitzge­rald. După acest moment, a urmat discursul inaugural – co­lile dactilografiate ale acestuia se află astăzi în Boston, Massachusetts, la „J.F. Kennedy Library and Museum”. În Washington a început apoi lunga şi impresionanta paradă de pe Pennsilvania Avenue. În paranteză fie spus, pentru a elibera bulevardul de zăpada abundentă, în noaptea precedentă şi în dimineaţa acelei zile a fost nevoie de o intervenţie a… militarilor, care au folosit inclusiv aruncătoare de flăcări.

Dineul de la Capitoliu

Dineul oficial a avut loc la Old Supreme Court Chamber, în clădirea Capitoliului, în prezenţa preşedintelui abia investit şi a vicepreşedintelui Lyndon Baines Johnson, iar meniul a inclus preparate din bucătăria americană. Gazde au fost membrii Comitetului pentru Ceremonii Inaugurale, din care făceau parte, la acea dată: John Sparkman (Alabama) – preşedinte, Carl Hayden (Arizona), Styles Bridges (New Hampshire), Sam Ratfurx (Texas), John W. McCormack (Mas­sachusetts), Charles A. Halleck (Indiana).

Meniul dineului a fost conceput astfel încât să pună în valoare bucătăria americană, prezentată însă în stil francez. S-a servit supă-cremă de roşii cu fulgi de porumb, crabi imperiali puternic condimentaţi, homari umpluţi în maniera Noii Anglii (cu unt brun), antricot de vită cu sos, pregătite în manieră texană, având drept garnitură roşii prăjite, cu parmezan şi pesmet, şi fasole verde cu migdale. Au mai fost servite felii de grepfruit şi avocado, pâine cu usturoi, foietaje pufoase cu unt, „cofeturi” digestive cu mentă, cafea. Vinurile, bineînţeles, au fost şi ele dintre cele mai bune din producţia americană, excelând cele produse în California. Nota de eleganţă franţuzească a servirii se pare că a fost opera (secretă) a soţiei proaspăt-învestitului preşedinte, Jacqueline (Jackie, cum i-a spus America), născută Lee Bouvier, cu care J.F.K. s-a căsătorit la 12 septembrie 1953.

Din acest meniu prezindenţial vă oferim reţeta antricotului de vită cu sos, pregătit în manieră texană. Ah! Sperăm că nimeni nu va vedea aici un semn premonitoriu al sfârşitului tragic al lui J.F.K. – încă deţine recordul de cel mai tânăr preşedinte al SUA – care a fost asasinat pe 22 noiembrie 1963, în Dallas, Texas! Să lăsăm deoparte această informaţie tristă şi să no­tăm reţeta.

Antricot de vită cu sos, în manieră texană

Ai nevoie de un antricot de vită, usturoi, sare de mare, piper măcinat, vin roşu, supă de vită. Se îm­pănează carnea cu feliuţe de usturoi, se presară sare şi piper. Se aşază antricotul în tavă, cu faţa în jos, şi se dă în cuptorul preîncălzit. Se lasă o jumătate de oră la temperatură mare, apoi se reduce temperatura şi se lasă încă cel mult două ore. Din când în când, se unge cu sosul din tavă. Se scoate carnea şi se porţionează, după ce s-a răcorit puţin. Sosul din tavă se degresează şi se adaugă în el vinul şi supa de vită, se lasă să clocotească până se obţine un sos legat. Carnea se serveşte alături de acest sos şi de garnitura dorită.

Text publicat în Jurnalul de duminică, 27 ianuarie 2011

Foto: Pixabay.com

„Și principesele scriu cărți de bucate, nu-i așa?”

Cât de strânsă este legătura între regalitate şi gastronomie au putut observa „cu ochiul liber” şi cei peste 300 de vizitatori ai Târgului Gaudeamus, care au participat, sâmbătă, 20 noiembrie, la lansarea volumului „Carte regală de bucate” – Editura Curtea Veche, semnat de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României, precum şi cei peste 1.000 de cumpărători ai cărţii care s-au grăbit s-o achiziţioneze în cele cinci zile de târg.

Citește mai mult