UN MENIU/ O ZI – 1 ianuarie 1914

Lumea nici că visa, în prima zi a anului 1914, că nu peste mult timp războiul va acoperi Europa (și nu doar bătrânul continent) cu valuri de sânge și lacrimi. Era timp de petrecere, de speranță și de încredere că anul ce abia începea va veni cu vești și fapte bune… Astfel se simțeau, cu siguranță, alde Fournier, Faucher și Bouchard, la Dijon, respectabili cetățeni ai burgului. Citește mai mult

Remember Nice.. cu Picasso și Matisse!

Am fost norocoși! Zău că am fost norocoși… Deși trebuia să se fi încheiat de câteva zile, la începutul lui octombrie 2018 am reușit să vizităm expoziția comună – Matisse/ Picasso – de la Vila Genoise, care veghează, îmbrăcată în purpura-i seculară, deasupra Golfului Îngerilor. La Nisa, cei doi titani ai picturii mondiale și-au petrecut lungi zile și nopți în discuții pline de patos, s-au admirat și și-au influențat în mod subtil arta. Au ridicat prietenia la rang de artă.

Citește mai mult

festin medieval
Cum le-a onorat Parisul pe Caterina de Medici și Elisabeta de Austria (festinuri medievale)

16 boi, 3 juninci, 32 de viţei, 63 de iezi, 95 de miei, 300 de purcei de lapte, 120 de prepeliţe, 700 de becaţe, 6000 de pui de găină, 11 mistreţi şi 140 de fazani. Numai (!) atât a comandat tatăl lui Gargantua pentru a-l sărbători pe fiul său! Poate să pară o simplă fantezie născută din mintea înfierbântată a lui Rabelais (1), un romancier de geniu, dublat de un gurmand nepotolit. Totuşi… prânzul acesta „gargantuesc” e mai nimic pe lângă meniurile uriaşe care au fost cu adevărat comandate, gătite şi mâncate, de-a lungul istoriei…!

festin medieval
Pagină din „Le Livre des Conquestes et Faits d’Alexandre”. Paris, Petit Palais, musée des Beaux-Arts de la Ville de Paris
http://www.petitpalais.paris.fr/

Citește mai mult

montolieu
Montolieu, popas în satul-librărie
montolieu
Foto: Pixabay

La numai douăzeci de kilometri distanță de Carcassonne, în sudul triumfând sub soare al Franței, există un sat al buchiniștilor și al librarilor. Montolieu s-a transformat, de trei decenii, într-un adevărat model de „turism literar”. În 1991, aici erau deja treisprezece librării și nouă anticariate. Și asta la doar 840 de locuitori! Astăzi numărul lăcașurilor cărții a crescut, iar un festival literar, care ține aproape anul întreg, derulează evenimente pentru toți cei care îndrăgesc litera tipărită. Citește mai mult

Emoții gurmande, la Plage Beau Rivage (galerie foto)

Noi, românii, iubim marea, vara. Iernile le facem la munte… Ori „sorim” emoții și vise în „țările calde” – iar sudul francez nu e neapărat încadrat, pentru noi, în această ultimă categorie (avem nevoie de locuri mai sudice, încă).

Nisa hivernală, în așteptarea carnavalului

Totuși, din veacul al XVIII-lea, când segmentul de „loisir” al industriei ospitalității începe să se dezvolte în Occident, țărmurile cu ierni blânde ale Coastei de Azur au devenit ținta predilectă a vilegiaturiștilor aristocrați ai Europei. Nordicii – apoi britanicii, nemții, rușii – făcuseră „pârtie” (deși cuvântul ăsta aparține altui tip de spațiu geografic) spre „țărmul frumos” al Nisei. Turiștii hivernali (și între ei aproape toate capetele încoronate ale Europei) se simțeau bine aici, din toamnă până-n primăvară și nu-i de mirare că, încet-încet, s-au înmulțit și hotelurile, și restaurantele, și vilele și palatele private. Iar timpul carnavalesc găsea frumoasa și tihnita așezare într-o lumină spumoasă, îmbătată de șampanie și flori.

Citește mai mult

Prinţul Alexandru Bibescu, un sonetist francez

Din stirpea Bibeştilor, neam de voievozi şi prinţi pământeni, România a adăpat literatura franceză, şi încă cu nume de o mare rezonanţă. Prinţesa Marta Bibescu a scris peste 30 de cărţi în limba lui Voltaire, iar Anna de Noailles, născută Basarab-Brâncoveanu, este una dintre cele mai puternice voci ale liricii feminine franceze de la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Prinţul Alexandru Bibescu este strâns legat de aceste două românce care au dus geniul neamului lor în panteonul literaturii franceze.

Dar să o luăm cu începutul. Adică… de la Vodă George Dimitrie Bibescu, cel care, după trei fii şi trei fiice cu „doamna ţării”, Zoe, născută Mavrocordat, face din cel de-al patrulea fiu al său, Alexandru, motiv de divorţ. Pentru a se putea recăsători cu Mariţica Ghica, şi ea cândva soţie de domnitor, Vodă Bibescu îşi face păcat cu fiul abia născut, nerecunoscând paternitatea. Citește mai mult