festin medieval
Cum le-a onorat Parisul pe Caterina de Medici și Elisabeta de Austria (festinuri medievale)

16 boi, 3 juninci, 32 de viţei, 63 de iezi, 95 de miei, 300 de purcei de lapte, 120 de prepeliţe, 700 de becaţe, 6000 de pui de găină, 11 mistreţi şi 140 de fazani. Numai (!) atât a comandat tatăl lui Gargantua pentru a-l sărbători pe fiul său! Poate să pară o simplă fantezie născută din mintea înfierbântată a lui Rabelais (1), un romancier de geniu, dublat de un gurmand nepotolit. Totuşi… prânzul acesta „gargantuesc” e mai nimic pe lângă meniurile uriaşe care au fost cu adevărat comandate, gătite şi mâncate, de-a lungul istoriei…!

festin medieval
Pagină din „Le Livre des Conquestes et Faits d’Alexandre”. Paris, Petit Palais, musée des Beaux-Arts de la Ville de Paris
http://www.petitpalais.paris.fr/

Citește mai mult

Banchet cu Vodă, de Crăciun

„Nimeni nu putea sa refuze sa bea, caci datina cerea ca oricine sta cu el la masa sa bea in felul acesta pana in clipa in care se aduceau lumanarile, acesta fiind semnalul plecarii”, spunea diaconul sirian Paul de Alep, calator, odinioara, prin Tarile Romane.
Ancorata intre doua lumi, bucataria romaneasca medievala se „nutreste”, deopotriva, din traditiile culinare bizantine si otomane (componenta motivata si de relatia volens-nolens foarte stransa cu Tarigradul, unde nu de putine ori viitorii voievozi isi petreceau anii foarte tineri, ca zalog la Inalta Poarta) si din specificul mancarurilor Europei Centrale si Occidentale, bazate pe carne de porc, afumatura si salamuri. Si daca nu stim prea bine cu ce se vor fi hranit palmasii, truditorii dintotdeauna ai pamantului, cautarea prin cronicile colbaite scoate insa la iveala destule informatii despre ce insemna arta culinara la curtea voievozilor romani. Citește mai mult