UN MENIU/ O ZI – 1 ianuarie 1914

Lumea nici că visa, în prima zi a anului 1914, că nu peste mult timp războiul va acoperi Europa (și nu doar bătrânul continent) cu valuri de sânge și lacrimi. Era timp de petrecere, de speranță și de încredere că anul ce abia începea va veni cu vești și fapte bune… Astfel se simțeau, cu siguranță, alde Fournier, Faucher și Bouchard, la Dijon, respectabili cetățeni ai burgului.

Prânzul pe care care familia Fournier-Faucher l-a savurat, în prima zi din an, „chez Léonie”, a fost unul „gourmet”, dacă ne uităm pe fața a doua a acestui meniu și descifrăm câteva dintre preparatele aduse la masă. Consomeu Windsor, calcan cu sos, pulpă de vită gătită în suc propriu, timbală (a la royale), fricase de curcan ș.a., toate bucatele fiind acompaniate cu vinuri bune și… șampanie (că doar era prima zi din an!).

Auguste Fournier-Faucher, căruia i se atribuie donația acestei piese, a fost unul dintre industriașii și politicienii de frunte ai Dijonului: Fournier, Faucher și Bouchard. Auguste – iată un lucru neobișnuit – a primit la naștere numele de… Simon. Prenumele Auguste era, dacă vreți, un „surnom”, pe care l-a transformat, ca într-o poezie alecsandrină, în renume. Numele de familie, la naștere, a fost: Fournier, dar câțiva ani mai târziu, prin căsătorie, a fost adăugat și un al doilea nume de familie, preluat de la soția sa: Faucher. La maturitate, împreună cu cumnatul său, Alexandru Faucher, a pus bazele mai multor companii, între care una de construcții și alta de producere de ciment (după o formulă proprie, brevetată). Aguste Fournier-Faucher a ctitorit școli, universități, biserici și a finanțat multe alte proiecte culturale și industriale, astfel că, în momentul în care s-a hotărât se intre în politică, trambulina era deja pregătită. A fost, de altfel, și primar al orașului, în mandatul din 1900-1904. Auguste (Simon) FournierFauchet a murit în noiembrie 1915, la vârsta de 67 ani.

Sursă meniu: http://patrimoine.bm-dijon.fr/