Reclama publicată de ziarul Le Populaire : journal-revue hebdomadaire de propagande socialiste et internationaliste, în 28 iunie 1937, mi-a stârnit interesul pentru a căuta și alte informații cu privire la… Pachebotul „Sinaia”. Le Populaire anunța o croazieră de 9 zile în Mediterana (1-9 august), pentru un preț care pornea de la 810 franci (preț convenabil și clasei muncitoare, dacă luăm în calcul faptul că se anunța ca „Grande Croisiere Populaire”).
A intrat de mult în anecdotica Palatului Elysée ziua în care, după primul mare război, Regina Maria a României a prânzit cu președintele Franței, Raymond Poincaré. Era în 8 martie 1919, iar călătoria sa la Paris se înscria într-o serie de vizite neoficiale pe care frumoasa regină le făcea în Franța și în Marea Britanie, pentru a câștiga simpatie pentru cauza românilor: recunoașterea actului Unirii de la 1 decembrie 1918. Tratatul de pace de la Versailles avea să poarte și amprenta acestei întâlniri…
Se scrie mult în miezul iernii, în contextul celebrării Unirii Principatelor Române. Dar se rostogolesc mereu aceleași fraze, se evocă aceleași figuri istorice, se jalonează istoria cu aceleași date. De-aceea, poate, găsesc cuvenit să vorbim astăzi despre un alt ianuarie, cel al anului 1870, în care personalități dintre cele mai puternice ale neamului românesc s-au întâlnit.
Alexandru Ioan Cuza se afla în surghiun. Pe tronul de la București se așezase deja Principele Carol de Hohenzollern. Eminescu, tânărul Eminescu, era student audiant la Viena.
Nu are deloc alura de spion. Nu e James Bond. Nici Mata Hari. Nici macar Schulmeister, spionul imparatului Napoleon I. Celebritatea l-a ajuns din urma mai degraba ca om al cartii. Cu toate acestea, (si) asta a facut, vreo doi ani, cat a stat la Bucuresti, ca secretar francez al Principelui Carol I. A tras cu ochiul, a analizat si a trimis, codat sau nu, informatiile la curtea imperiala de la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea.
Este unul dintre marii bibliografi ai Frantei – ii datoram bibliografia exhaustiva a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules stiintific si au raspandit in Occident folclorul romanesc, e cel care a infiintat prima catedra de limba romana la o universitate vest-europeana (la Paris, in 1875)… Lui Emile Picot (1844-1918) Franta, ca si Romania, ii datoreaza mult, in plan cultural. Putini insa il cunosc intr-o alta postura a lui, cea de… spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Cum de s-a intamplat asta, vom afla ceva mai la vale…
O imagine rara: „barca” Regelui Carol I… pe uscat.
In spatele Regelui Carol I se afla un tablou infatisandu-l pe fratele sau mai mare, Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatal viitorului rege al Romaniei Ferdinand I.
Intr-o alta fotografie, AICI, fotograful l-a surprins pe rege dintr-un asemenea unghi incat capul sau se incadreaza perfect in rama aceluiasi tablou, suprapunandu-se peste chipul fratelui Leopold.
Miercuri, 11 decembrie, de la ora 17.00, Curtea Veche Publishing vă invită la o lansare de gală alături de membrii Familiei Regale. AALLRR Principesa Margareta şi Principele Radu ai României vor lansa volumul “Crăciunul regal”, o carte-bijuterie despre cea mai personală sărbătoare a oricărei familii: Crăciunul, aşa cum a fost petrecut în Familia Regală a României timp de aproape o sută cincizeci de ani. Evenimentul va avea loc în prezența autorilor în foaierul Ateneului Român (Str. Franklin nr. 1-3, București), iar intrarea va fi liberă. Citește mai mult
Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri
Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut loc concomitent cu actul istoric de la Alba Iulia: reîntoarcerea Regelui Ferdinand în Bucureşti, în fruntea armatei care eliberase Capitala.
Presa “reînviată” de la Bucureşti scria, în epocă, pe larg despre cele două evenimente. La 21 noiembrie 1916, nemţii, cucerind Capitala, interziseseră apariţia majorităţii ziarelor româneşti (mai puţin cele care serveau propaganda germană), acestea reluându-şi apariţia doi ani mai târziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), după recucerirea cetăţii lui Bucur. La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul îşi deschidea ediţia cu un articol intitulat “La Alba Iulia şi… Bucureşti”: Citește mai mult
Fapte şi întâmplări ce au precedat actul istoric de la 1 Decembrie 1918, reflectate în presa vremii
“A trecut valul furios şi s-a spart. Piatra românismului a rămas”… Nu mai ştiu cine a scris cuvintele acestea, în zilele acelea fierbinţi în care românii porniseră spre centrul spiritual al Ardealului, spre Alba-Iulia. Dar am sub ochi pagini întregi din ziarele acelui noiembrie 1918 şi spicuiesc din ele gânduri şi idei aşternute pe hârtie înainte de actul istoric de la 1 Decembrie. Citește mai mult