Jurnalul unei iubiri venețiene
Se împlinesc, la 14 iunie, 199 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, la Bacău (14 iunie 1818 este una dintre cele două date de naștere cunoscute ale poetului, mereu prilej de dispută între alecsandrinologi, cealaltă fiind 21 iulie 1821). Prilej pentru elita culturală a Moldovei (de dincolo și dincoace de Prut), și nu doar a Moldovei, să se adune într-un eveniment de amploare, care să prefațeze serbările bicentenarului, de anul viitor. Organizată de Consiliul Județean, Primăria Bacău, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor, Filiala Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Inspectoratul Școlar și Societatea Cultural- Științifică „Vasile Alecsandri”, „Alecsandriada”, ediția I, a cuprins o serie de activități dedicate și închinate poetului născut, cu toate controversele care persistă de zeci de ani, în Bacău, pe 14 iunie 1818. Victor Crăciun, în excepționala conferință „Cânticul gintei latine și recunoașterea europeană a literaturii române”, din cadrul Colocviului „Alecsandri, azi”, desfășurat în ziua a II-a, la Biblioteca Universității „Vasile Alecsandri”, a deschis seria de conferințe despre omul, diplomatul și poetul Vasile Alecsandri, cel dintâi scriitor român european. Dintre toate subiectele cu temă academică, a ieșit în evidență și acesta, poate cel mai… uman dintre toate: sensibila poveste de iubire (affaire d’amour) dintre Vasile Alecsandri și Elena Negri. Expozeul susținut de Simona Lazăr (Radio România) pornește de la o explorare particulară, împreună cu jurnalistul Valentin Țigău, pe urmele celor doi îndrăgostiți, la Veneția.

Citește mai mult

Ileana Mălăncioiu şi metafora „păsării tăiate”

Palazzo Correr, imobilul pe care Nicolae Iorga l-a destinat, în cetatea Serenissimei, promovării imaginii artistice, culturale a României, a fost locul unde, pe 11 martie 2011, la invitaţia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, una dintre vocile unice ale poeziei româneşti, Ileana Mălăncioiu, a fost invitată la o întâlnire cu studenţii de la Universitatea Ca Foscari din Veneţia, de la Padova şi Udine. A doua zi, la Bistrot de Venise, în traducerea lui Danilo de Salazar, poemele Ilenei Mălăncioiu au atins coarda sensibilă a elitei artistice veneţiene, care de 18 ani a făcut din acel spaţiu un templu al artelor reunite.

Citește mai mult

Veneţia mea, iarna! Veneţia voastră, în 5 puncte de sprijin

Venetia, iarna…! Amintirile mele n-au indexat-o intr-un alt anotimp.

Iarna dupa iarna. Cand blanda, lenevind sub soare, cu umeri discret dezgoliti. Cand trepidand sub pasul grabit al mastilor din fiecare Carnaval. Cand derutata sub stratul subtire de zapada (ca pulberea fina de zahar vanilinat presarata peste inegalabilele ei „dolci carnavaleschi”), repede curatata… cu matura, de venetienii nepregatiti sa tina piept unei zapezi adevarate. Cand romantica, la apus, cu tineri sarutandu-se pe poduri incarcate de suspinuri… Cand sobra, severa, in ungherele-i intunecate, din care te-astepti sa iasa verosi spadasini…

Venetia unei ploi subtiri, intr-o noapte de iarna, sub felinarul cu poeti. Noaptea-n care, onorandu-l pe Baffo, mi-am citit poemele. Versurile prelingandu-se pe foaie, o data cu picaturile de ploaie, pana cand n-au mai ramas decat dare lungi de lacrimi negre… Citește mai mult

Veneţia mea, iarna! Veneţia voastră, în 5 puncte de sprijin

Venetia, iarna…! Amintirile mele n-au indexat-o intr-un alt anotimp.

Iarna dupa iarna. Cand blanda, lenevind sub soare, cu umeri discret dezgoliti. Cand trepidand sub pasul grabit al mastilor din fiecare Carnaval. Cand derutata sub stratul subtire de zapada (ca pulberea fina de zahar vanilinat presarata peste inegalabilele ei „dolci carnavaleschi”), repede curatata… cu matura, de venetienii nepregatiti sa tina piept unei zapezi adevarate. Cand romantica, la apus, cu tineri sarutandu-se pe poduri incarcate de suspinuri… Cand sobra, severa, in ungherele-i intunecate, din care te-astepti sa iasa verosi spadasini…

Venetia unei ploi subtiri, intr-o noapte de iarna, sub felinarul cu poeti. Noaptea-n care, onorandu-l pe Baffo, mi-am citit poemele. Versurile prelingandu-se pe foaie, o data cu picaturile de ploaie, pana cand n-au mai ramas decat dare lungi de lacrimi negre… Citește mai mult

„Inspired by Bucharest”. Expoziție de fotografie dedicată Bucureștiului la Veneția

Marți, 10 decembrie 2013, ora 18:30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va avea loc inaugurarea expoziției de fotografie cu titlul „Inspired by Bucharest”. Evenimentul organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în parteneriat cu CreArT – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și B365.ro, beneficiază de patronajul Regiunii Veneto, al Provinciei Veneția și al Primăriei orașului Veneția. Citește mai mult

„Inspired by Bucharest”. Expoziție de fotografie dedicată Bucureștiului la Veneția

Marți, 10 decembrie 2013, ora 18:30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va avea loc inaugurarea expoziției de fotografie cu titlul „Inspired by Bucharest”. Evenimentul organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în parteneriat cu CreArT – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și B365.ro, beneficiază de patronajul Regiunii Veneto, al Provinciei Veneția și al Primăriei orașului Veneția. Citește mai mult

Prinţesa Caroline Murat, pianista, urmaşa lui Napoleon Bonaparte, despre muzică şi tradiţii

Pianista Caroline Haffner, care de mai bine de patru decenii domină scena muzicală a lumii, nu este alta decât… Prințesa Caroline Murat. Poartă numele străbunicii ei, regina Neapolelui, soția regelui Joachim Murat și sora Împăratului Napoleon Bonaparte. Pe linie maternă, Prințesa Caroline se trage dintr-o familie de asemenea celebră, originară din Salzburg. Sigmund Haffner a fost Mecena tânărului Wolfgang Amadeus Mozart, acesta din urmă dedicându-i, de altfel, două piese: Serenada Haffner și Simfonia No. 35 Haffner. Cu asemenea strămoși, nu-i de mirare că și Caroline a ales drumul artelor. Am cunoscut-o pe Prințesa Caroline Murat la Veneția, în Palazzo Benzon, unde locuiește o bună parte din an (cu excepția perioadelor în care evoluează în concerte sau se ocupă de cele câteva programe muzicale pe care le conduce, în mai multe țări de pe mapamond). Surprinzător – sau nu? – la Veneția locuiește în apartamentul în care au trăit cândva frumoasa lor poveste de dragoste… Vasile Alecsandri și Elena Negri. Acolo, în acel apartament, am realizat și noi acest interviu.

Citește mai mult

Prinţesa Caroline Murat, pianista, urmaşa lui Napoleon Bonaparte, despre muzică şi tradiţii

Pianista Caroline Haffner, care de mai bine de patru decenii domină scena muzicală a lumii, nu este alta decât… Prințesa Caroline Murat. Poartă numele străbunicii ei, regina Neapolelui, soția regelui Joachim Murat și sora Împăratului Napoleon Bonaparte. Pe linie maternă, Prințesa Caroline se trage dintr-o familie de asemenea celebră, originară din Salzburg. Sigmund Haffner a fost Mecena tânărului Wolfgang Amadeus Mozart, acesta din urmă dedicându-i, de altfel, două piese: Serenada Haffner și Simfonia No. 35 Haffner. Cu asemenea strămoși, nu-i de mirare că și Caroline a ales drumul artelor. Am cunoscut-o pe Prințesa Caroline Murat la Veneția, în Palazzo Benzon, unde locuiește o bună parte din an (cu excepția perioadelor în care evoluează în concerte sau se ocupă de cele câteva programe muzicale pe care le conduce, în mai multe țări de pe mapamond). Surprinzător – sau nu? – la Veneția locuiește în apartamentul în care au trăit cândva frumoasa lor poveste de dragoste… Vasile Alecsandri și Elena Negri. Acolo, în acel apartament, am realizat și noi acest interviu.

Citește mai mult