Într-o istorie a gastronomiei maghiare, în care am găsit o foarte interesantă teorie legată de poziţia bucătăriei din Ardeal şi de influenţele pe care le-a exercitat, de-a lungul secolelor, asupra celei din Imperiul Austro-Ungar, o reţetă mi-a atras atenţia. Este vorba despre Tusnad libamell, o savuroasă modalitate de preparare a cărnii de gâscă. Citește mai mult
Palazzo Correr, imobilul pe care Nicolae Iorga l-a destinat, în cetatea Serenissimei, promovării imaginii artistice, culturale a României, a fost locul unde, pe 11 martie 2011, la invitaţia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, una dintre vocile unice ale poeziei româneşti, Ileana Mălăncioiu, a fost invitată la o întâlnire cu studenţii de la Universitatea Ca Foscari din Veneţia, de la Padova şi Udine. A doua zi, la Bistrot de Venise, în traducerea lui Danilo de Salazar, poemele Ilenei Mălăncioiu au atins coarda sensibilă a elitei artistice veneţiene, care de 18 ani a făcut din acel spaţiu un templu al artelor reunite.
Oare ce mâncau bucureștenii acum 170 de ani? Un răspuns îl putem afla dintr-o carte publicată în 1847 la București. A treia în seria cărților de gen tipărite în România și cea dintâi publicată de o editură bucureșteană, această culegere de rețete este piatră de hotar a bucătăriei naționale. Citește mai mult