Stop-cadru cu Emil Loteanu

Ar fi putut fi cel mai mare regizor din Romania. Dar vremurile n-au fost de partea lui…

Emil Loteanu. Pentru cei mai multi, este „regizorul basarabean care a facut «Satra» si «Lautarii»”. Unii isi vor aminti ca el a dat lumii si alte pelicule cinematografice de mare forta artistica, precum „Anna Pavlova” ori „O drama la vanatoare”. Foarte putini iti vor vorbi despre „Poienile rosii” – de un romanism pe care nu-l mai intalnesti in nici un alt film sovieto-basarabean al vremilor acelora – , sau despre „Luceafarul”, singura ofranda cinematografica dedicata vreodata lui Eminescu, avand ca pretext muzica lui Evghenie (Eugen) Doga. Citește mai mult

Stop-cadru cu Emil Loteanu

Ar fi putut fi cel mai mare regizor din Romania. Dar vremurile n-au fost de partea lui…

Emil Loteanu. Pentru cei mai multi, este „regizorul basarabean care a facut «Satra» si «Lautarii»”. Unii isi vor aminti ca el a dat lumii si alte pelicule cinematografice de mare forta artistica, precum „Anna Pavlova” ori „O drama la vanatoare”. Foarte putini iti vor vorbi despre „Poienile rosii” – de un romanism pe care nu-l mai intalnesti in nici un alt film sovieto-basarabean al vremilor acelora – , sau despre „Luceafarul”, singura ofranda cinematografica dedicata vreodata lui Eminescu, avand ca pretext muzica lui Evghenie (Eugen) Doga. Citește mai mult

De ce era dieta primilor „homo sapiens” mai sănătoasă decât cea a omului modern

Una dintre temele predilecte ale expozitiilor Muzeului Alimentarium din Vevey (Elvetia) o reprezinta cea a dietelor alimentare in diferite epoci istorice ale umanitatii, de la preistorie la epoca moderna. O analiza mai profunda a acestui subiect poate conduce la concluzii surprinzatoare.
Ca turist curios, interesat de acest domeniu, am vizitat si eu Muzeul Alimentarium, cu prilejul catorva dintre expozitii, din care am retinut ‘Les mangeurs de l’an mille’ (cu alte cu­vin­te, ce se manca la anul 1000), ‘De la cuisine à l’usine’ (din bucatarie in uzi­na), precum si o alta dedicata evo­lutiei di­e­tei alimentare de-a lungul is­toriei. Des­pre dieta stramosilor ne-am propus sa vorbim de aceasta data. Citește mai mult

Suveranii României revin triumfal în Bucureştiul eliberat

Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri

Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut loc concomitent cu actul istoric de la Alba Iulia: reîntoarcerea Regelui Ferdinand în Bucureşti, în fruntea armatei care eliberase Capitala.

Presa “reînviată” de la Bucureşti scria, în epocă, pe larg despre cele două evenimente. La 21 noiembrie 1916, nemţii, cucerind Capitala, interziseseră apariţia majorităţii ziarelor româneşti (mai puţin cele care serveau propaganda germană), acestea reluându-şi apariţia doi ani mai târziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), după recucerirea cetăţii lui Bucur. La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul îşi deschidea ediţia cu un articol intitulat “La Alba Iulia şi… Bucureşti”: Citește mai mult

“Transilvania, Cetatea cea tare a Românismului”

Fapte şi întâmplări ce au precedat actul istoric de la 1 Decembrie 1918, reflectate în presa vremii
“A trecut valul furios şi s-a spart. Piatra românismului a rămas”… Nu mai ştiu cine a scris cuvintele acestea, în zilele acelea fierbinţi în care românii porniseră spre centrul spiritual al Ardealului, spre Alba-Iulia. Dar am sub ochi pagini întregi din ziarele acelui noiembrie 1918 şi spicuiesc din ele gânduri şi idei aşternute pe hârtie înainte de actul istoric de la 1 Decembrie. Citește mai mult

Mărturia Elenei Alistar, singura femeie din Sfatul Ţării, despre unirea Basarabiei cu România

Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 140 de ani (în judeţul Ismail, azi în Republica Ucraina), medic şi pedagog, Elena Alistar Romanescu se remarcă ­ într-o epocă în care femeile cu greu îşi croiau drum în politică ­ prin fervoarea cu care militează pentru cauza românilor din Imperiul Ţarist, având un rol covârşitor în Unirea Basarabiei cu România. În 1917, ca membră activă a Partidului Naţional Moldovenesc, ea este aleasă în Sfatul Ţării, ca deputat din partea ţinutului Cetatea Albă. Este, astfel, prima femeie din întreg teritoriul locuit de români, care a ajuns să facă politică la un asemenea nivel. Citește mai mult

Terapia prin muzică

Inca din cele mai vechi timpuri, inteleptii au folosit muzica in scop de vindecare a trupului, dar si de alinare a durerilor sufletesti. Aceasta taina a fost dezvaluita doar celor alesi, transmisa prin viu grai de catre initiati, ucenicilor care se dovedeau vrednici in utilizarea acestor tehnici. Astazi este o forma de arta utilizata din ce in ce mai des in psihoterapie sau in terapiile complementare.

Citește mai mult

Terapia prin muzică

Inca din cele mai vechi timpuri, inteleptii au folosit muzica in scop de vindecare a trupului, dar si de alinare a durerilor sufletesti. Aceasta taina a fost dezvaluita doar celor alesi, transmisa prin viu grai de catre initiati, ucenicilor care se dovedeau vrednici in utilizarea acestor tehnici. Astazi este o forma de arta utilizata din ce in ce mai des in psihoterapie sau in terapiile complementare.

Citește mai mult

5 trucuri ca sǎ slǎbeşti corect

Pierderea în greutate este o provocare pentru majoritatea oamenilor, dar nu trebuie să fie prea complicat. Care e secretul? Sǎ ţii cont de ceea ce mǎnânci, când mǎnânci și cum îţi structurezi antrenamentele.

Iatǎ 5 întrebǎri frecvente pe care şi le pun cei care încearcǎ – cu mai mult sau mai puţin succes – sǎ urmeze o curǎ de slǎbire şi, mai ales, aflǎ care sunt rǎspunsurile la aceste întrebǎri. Citește mai mult

Proprietăţile vindecătoare… ale Mării Moarte


Marea Moartă este, astăzi, una dintre cele mai atractive destinaţii ale lumii. Situată la 400 de metri sub nivelul mării, în plin deşert, având apa cu cea mai mare salinitate din lume, Marea Moartă este nu numai o privelişte cu adevărat impresionantă, ci şi un loc al „reînvierii”, atât trupeşti – datorită diverselor tratamente care pot fi facute în zonă, cât şi spirituale, având în vedere că se află în Ţara Sfântă, într-un loc plin de încărcătură religioasă de toate felurile.
Marea Moartă este unul dintre acele locuri ale lumii în care istoria „musteşte”. În ciuda aridităţii zonei, suntem tentaţi să o spunem. Nu numai că foarte multe dintre personajele biblice au trecut prin apropierea mării, precum însuşi Noe. Citește mai mult