Rețetele nevestei lui Darwin

La 200 de ani de la naşterea lui Darwin (1809-1882), la Londra s-a publicat o carte cuprinzând 55 de reţete din caietul Emmei Darwin, aflat în fondul special Charles Darwin de la Biblioteca Universităţii din Cambridge

Biblioteca Universităţii din Cambridge (Marea Britanie) deţine nu mai puţin de 20.000 de documente care i-au aparţinut lui Charles Darwin, între acestea, foile pe care naturalistul făcuse, lângă insulele Galapagos, primele însemnări cu privire la „stabilitatea speciilor”, în voiajul său pe vasul Beagle. „Arhipelagul este o mică lume în sine… atât în spaţiu, cât şi în timp, părem a fi transportaţi cumva în apropierea marelui eveniment – misterul misterelor -, prima apariţie a unor noi fiinţe pe acest pământ” (8 octombrie 1835). Este un adevărat tezaur pe care, în preajma bicentenarului său – Darwin s-a născut la 12 februarie 1809 – biblioteca l-a lansat în spaţiul virtual. „Darwin Online collection”, sublinia directorul acesteia, John Van Wyhe, face uşor de accesat, cu un simplu click, pagini substanţiale din istoria omenirii, a ştiinţei, a teoriei evoluţiei speciilor.

Orbiţi de aura geniului a câte unui artist ori om de ştiinţă, rareori ne mai întrebăm cine stă în spatele bărbatului inspirat, puternic, studios? În umbra lui Darwin a stat soţia lui, Emma, susţinându-l şi construindu-i acea intimitate a căminului protejat, conservator, de tip victorian. Fără a ieşi din uzanţele epocii, gospodină şi stăpână a casei, Emma Darwin ne-a lăsat un semn al trecerii ei, un caiet (publicat recent) în care sunt adunate 55 de reţete. Supă din satul Betley, Curry, Tocană de spanac, Nuci murate, Supă Wiesbaden ş.a. sunt doar câteva dintre reţetele preparatelor obişnuite în casa lui Darwin. Şi tot acolo găsim, scrise de mâna naturalistului însuşi, indicaţii despre cum se fierbe orezul.

Dintre preparatele care trebuie să-l fi încântat pe Charles Darwin, am ales „Plăcinta cu carne de viţel” (Veel cake), care se pregăteşte astfel: „Se ia partea cea mai bună a unui piept de viţel, gât sau file şi se fierbe. Se taie în 3 părţi. Se fierb tare 8 ouă, se scot gălbenuşurile, se toacă, iar albuşul se taie în felii. Mai sunt necesare o legătură mare de pătrunjel tocat mărunt, şuncă fără grăsime tăiată în felii subţiri. Acestea se condimentează cu piper cayenne, nucşoară sau sare. Se unge cu unt o tavă şi se pune un strat de carne de viţel, unul de ouă, pătrunjel, şuncă, altul de carne şi tot aşa până se termină ingredientele. Oasele de vită trebuie să fie puse deasupra. Se pune tava în cuptor şi se lasă timp de 3 ore şi jumătate. Se scoate tava, se îndepărtează oasele. Cât plăcinta nu s-a răcit se scufundă tava în apă caldă. Se scoate plăcinta din tavă cu foarte mare grijă”.