Morcovii, în „cruciada” sănătăţii tale
La inceputul Evului Mediu, cele trei legume esentiale, baza alimentatiei oricarui european, erau dovleacul, varza si ceapa. Cruciatii aveau sa aduca pe continent, la intoarcerea lor din batalii, o alta leguma care a fost indragita imediat pentru ca putea fi pastrata tot timpul anului: morcovul. Bogat in caroten (provitamina A), morcovul nu a fost de la inceput cel pe care il cunoastem astazi. Pe la 1100-1200, el nici macar nu era portocaliu. Ci mov-vinetiu, la exterior, prezentand cercuri concentrice albe, vinete si rosiatice in interior.
Era insa foarte gustos, hranitor, energizant si se putea manca deopotriva fiert (cu napi, sfecla sau alte radacinoase) sau crud. Cei care au schimbat destinul acestei legume si au imbogatit-o cu provitamina A au fost gradinarii olandezi. Totul s-a intamplat pe la jumatatea secolului al XVI-lea, cand florarii din Amsterdam au voit sa-i faca un cadou neobisnuit suveranului lor, Wilhelm de Orania, zis Wilhelm Taciturnul. Prevalandu-se de cunostintele lor in incrucisarea diferitelor varietati de lalele pentru a le schimba culoarea, ei au vrut sa transforme si morcovii vinetii in morcovi oranj, portocaliul fiind culoarea heraldica a suveranului. Doar ca transformarea nu s-a limitat la culoare, a dat o noua dulceata morcovilor si, aveau sa afle mai tarziu cei care au cercetat virtutile lui, l-au imbogatit cu provitamina A. Morcovul vinetiu mai creste astazi in Cappadocia, in vreme ce cel portocaliu s-a raspandit in lumea intreaga. Si 99% dintre cei care il consuma cred ca portocaliu a fost dintotdeauna.
Desi la origini este una dintre primele noastre legume ‘modificate genetic’, astazi trece drept ‘organism genuin, pur’. Asa ca singura voastra grija, atunci cand il cumparati pentru consum, este sa va asigurati ca a fost cultivat biologic, pentru ca el asimileaza foarte repede nitratii folositi ca ingrasamant pentru sol. Daca nu sunteti siguri de provenienta lor, de conditiile in care au fost cultivati, este recomandat sa nu abuzati, mai ales sucul de morcovi sa-l folositi cu parcimonie. Si, in general, e de preferat sa mancati morcovii intregi (doar razuiti, nu curatati de coaja), cu tot cu micile mustati pe care si le-au intins in sol in cautarea hranei, caci aceste ‘degetele’ sunt bogate in saruri minerale.
Morcovii, cum spuneam, nu trebuie niciodata curatati de coaja, doar razuiti. Nici acel ‘guler’ pe care il prezinta intre radacina si frunze nu trebuie eliminat. Iar daca ati tinut cont de toate acestea, va propun si cateva modalitati de preparare.
Prepararea cu ajutorul vaporilor de apa. Morcovul se taie in rondele si se pune in aparatul specializat pentru gatitul la aburi, iar daca nu aveti asa ceva este suficient sa il asezati intr-o sita, asezata deasupra unui vas in care fierbe apa (peste care puneti si un capac, pentru a pastra puterea aburilor). Vor fi gata in 15-20 de minute, mai repede chiar daca folositi morcovi tineri, care nu au ajuns inca la maturitate (baby-carotte), acestia din urma putand fi pusi la aburi intregi.
Sigur, de la aceste retete pornind, morcovul devine ingredient ‘principal’ sau secund in tot felul de mancaruri, de la ciorbele de legume la friptura de vita cu morcovi caramelizati si de la piureul de morcovi pentru cei mici la tarta cu morcovi frantuzeasca. Insa, daca vreti sa aveti vederea agera, rontaiti un morcov crud!
VIRTUTI. Contine vitamine (A, B, C, provitamina A), zaharuri (levuloza si dextroza), fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom. Este tonic, remineralizant, antianemic, intareste imunitatea naturala si e un important factor de crestere. Ajuta in mai toate bolile intestinale, de la diaree la constipatie, e vermifug si cicatrizant (intestinal si gastric), depurativ, fluidizeaza bila, e diuretic, favorizeaza lactatia, intinereste tesuturile si pielea si cicatrizeaza ranile. E folosit cu mult succes, intern si extern. Nu e un panaceu, dar ar fi bine sa nu lipseasca, zilnic, din alimentatia dumneavoastra.
FIERBEREA. Morcovii trebuie taiati pe lung si apoi in cuburi mai mari, de aceeasi dimensiune (datorita structurii lor, este esential sa aiba aceeasi dimensiune, pentru ca sa fie gata in acelasi timp). Morcovii tineri pot fi pusi intregi. Apa nu se va pune cat sa-i acopere, e suficient sa fie pana la doua treimi din inaltimea legumelor, pe care din cand in cand le veti amesteca bine cu o lingura de lemn. Se vor fierbe timp de 25 de minute. Daca sunt pregatiti fara a fi acoperiti total de apa, morcovii isi pastreaza culoarea, nu se zdrobesc si continua sa arate proaspeti.
STUFATUL DE MORCOVI. Gustul legumelor va fi de aceasta data imbogatit de cel al cepei. Trei cepe mijlocii sunt de ajuns pentru 250 g de morcovi. Ceapa se taie lamele si se soteaza usor in putin ulei, morcovii se taie in rondele fine si se adauga in cratita, presarandu-se deasupra cimbru. Se toarna in vas o jumatate de pahar de apa calda si se acopera. Se va lasa, pe foc mic, 30 de minute. Din cand in cand, se ia capacul si eventual se mai adauga apa calda, daca e nevoie.