Plăcinte scoase din ler…


Foto: Adi Hădean.

În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi fripturile, şi laştele». Laştele? Fac ochii mari când Mama Luţa din Ampoiţa începe a-mi vorbi despre bucatele locului. De fapt, ar trebui să spunem că atât instrumentarul casnic, cât şi vocabularul localnicilor de la «Poarta Apusenilor» sunt impregnate de arhaic.
Oamenii mănâncă pe aici «grumbe» coapte în «ler» (adică, ia, nişte cartofi la cuptor), ori «pită», ori beau «crampă», o ţuică fiartă cu chimen şi zahăr… Însă nu e doar lerul cel în care se fac bucatele, la foc molcolm. Mai e şi lespedea, în care se prăjesc plăcintele, umplute când cu carne, când cu varză, când cu brânză sau mere, după cum e vremea sorocită din an. «Lespedea, acum, e din fontă grea. Dar înainte se făcea din piatră. E ca o tigaie, dar care e scobită în piatră. Am găsit şi eu de mi-am cumpărat una din târg de la Câmpeni, unde aduc moţii tot ce lucrează pe la casele lor, ca să vândă», îmi spune Mama Luţa. Dar fie că e pe lespedea de piatră făcută plăcinta, fie că e în cea de fontă, tehnologia rămâne aceeaşi. Avem şi plăcinte de post, în care folosim numai aluatul cu apă şi sare. Secretul e să fie foarte bine frământat. Pentru plăcintele de dulce, aluatul e aproape ca acela de cozonac, mai moale. Nu punem smântână. Lespedea menţine temperatura constantă, nu se supraîncălzeşte. Plăcintele pot fi coapte fără grăsime. Pe lespede se face câte o singură plăcintă, o dată. Taina e să ştii când trebuie s-o întorci. Durează patru minute s-o faci, dar trebuie să o învârţi de mai multe ori. Iarna, plăcintele fierbinţi merg foarte bine cu crampă fiartă. Te îmbie să te descalţi şi să stai cu picioarele lânga sobă…» La vremea colindelor, în Ajun, după ce ai cântat despre Naşterea Domnului la fiecare casă, ori înainte de An Nou, după ce ai urat de bine gazdelor, eşti primit în casă, ca… să-ţi potoleşti foamea cu o plăcintă cu mere, coaptă pe lespede… acasă la mama. La Mama Luţa. Sărbători fericite!

Gasesti AiCI mai multe retete de sarbatoare si de fiecare zi.