Principesa Ileana – o nuntă pe Valea Prahovei. Trei zile ca-n poveşti

Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a maritat fata cea mica… aaa… era sa spun „fata cea mica a Imparatului”… De fapt, mireasa a fost ultima dintre fiicele Reginei Maria a Romaniei si ale Regelui Ferdinand. Era in vara anului 1931 – trecusera patru ani de cand, in acelasi castel din munti bunul rege se stinsese din viata ­, cand Valea Prahovei s-a umplut de larma. Sinaia (si nu doar castelul, ci orasul intreg) era pavoazata de sarbatoare. Drapele nationale, cu insemnele regale, fluturau pe toate cladirile administrative, stalpii erau infasurati in crengi de brad, ghirlande de flori si de becuri multicolore se rasfirasera deasupra strazilor pe care alaiurile nuntasilor aveau sa treaca, iar de la gara la Castelul Peles multime de localnici si de turisti, ca sa nu mai vorbim de satenii veniti din zeci de sate dimprejur, asteptau cu flori in maini ivirea miresei.

La vremea nuntii sale, principesa Ileana numara numai 22 de ani. Avea o frumusete de statuie antica si-un zambet larg pe chip. Asa a ramas in amintirea multora dintre cei care, fie si dintr-un colt de drum, au fost partasi la nunta ei ca-n povesti.

Ceremoniile nuntii au tinut, cum spuneam, trei zile. Si trei nopti. La 24 iulie, Principesa avea sa-si aduca prinosul de recunostinta pentru tara in care s-a nascut, semnand si inaintand Regelui Carol al II-lea (fratele ei mai mare) un document prin care se angaja sa nu renunte niciodata la cetatenia romana. Momentul a fost urmat de o ceremonie de oferire de daruri, din partea familiei si a administratiei nationale si locale. Totul s-a oficiat in Salonul Florentin de la Castelul Peles. A urmat un pranz de gala. A doua zi, pe 25 iulie, monarhul avea sa dea in onoarea surorii sale, a logodnicului ei si a rudelor si invitatilor un dineu oficial, urmat de o receptie cu dans. Se spune ca sala de bal a castelului a devenit neincapatoare, atunci cand cele 300 de perechi au inceput sa se invarteasca, in ritmul valsului. Printre cei care au participat la receptie, jurnalistii vremii ii amintesc pe Regele Alexandru si Regina Marioara a Iugoslaviei, Regina Elisabeta a Greciei (cele doua regine din Balcani fiind, de fapt, surorile mai mare ale tinerei mirese), apoi, doua dintre surorile Reginei Maria – Printesa Alexandra de Hohenlohe si Infanta Beatrice (aceasta din urma alaturi de sotul ei, Infantele Alfonso al Spaniei)… Si sa nu uitam pleiada de printi si printese veniti din Germania si Austria, cu care se inrudeau cei doi miri. Ah, da, uitasem sa va spun: mirele din povestea noastra este arhiducele Anton de Habsburg. Nu era el tare frumusel, dar se pare ca avea inima buna. Destul pentru blanda principesa Ileana.

Nunta, cu toate ale ei, a avut duminica, 26 iulie 1931. La ora 10:00 s-a oficiat cununia civila, ofiter al Starii Civile fiind chiar ministrul Justitiei din acea vreme, Constantin Hamangiu. Cununia religioasa s-a oficiat o ora mai tarziu. Mirele nefiind ortodox, ea a fost celebrata de arhiepiscopul catolic, monseniorul Cisar. A fost prezent insa si patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea. A urmat o depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Militari din Sinaia (obicei… nuptial care s-a perpetuat in Sinaia decenii de-a randul), dupa care a avut loc un dejun de gala. Nu inainte insa ca alaiul de nunta princiar sa intalneasca in cale alaiul unei alte nunti, din popor, cu tarani imbracati in frumosul port de sarbatoare al Parhovei, cu carele incarcate de zestre si lautari care manuiau cu patima arcusul si acordeonul…

Principesa Ileana – devenita acum Arhiducesa Ileana – a plecat imediat dupa dejun, impreuna cu sotul ei, la Castelul Bran, cel pe care Regina Maria avea sa i-l meneasca drept zestre si mostenire. Loc in care avea sa revina de prea putine ori, insa, pana sa cada Cortina de Fier… Cat despre celelalte tavaluguri ale istoriei, care aveau sa o transforme pe frumoasa mireasa a Carpatilor in… Maica Alexandra, nu e vremea sa scriem acum.

Am tot vorbit despre sirul de evenimente prilejuit de nunta principesei. Dar… ce s-a mancat la dejunul de gala? Iata ce aflam studiind unul dintre meniurile de atunci: s-a servit „Caviar de Valcov aux blinis (Caviar de Valcov cu blinii) / Petites croustades d’Orleans (Crustade de Orleans) / Sarmalute de noces roumain (Sarmalute romanesti pentru nunta) / Dindonneau à la broche (Curcan la frigare) / Parfait Archiduchesse Ileana) Parfait Arhiducesa Ileana”. Desertul din urma a fost creat anume pentru acest memorabil moment de catre Josef Strassman, marele bucatar al Curtii Regale.

Si, pour la bonne bouche, iata si cateva dintre retetele acelei zile…

Retete:

Petites croustades d’Orleans

Crustadele se pregatesc in forme mici, inalte, din urmatoarele compozitii: din pasta pentru tartlete, din gris sau orez, din cartofi. Pentru cele din gris sau orez se umple forma complet, sa impaneaza, se dau la cuptor, apoi se scobesc in mijloc pentru a se umple dupa dorinta. Cele din orez se scobesc inainte de a fi coapte. Se pot umple cu salpicon de pasare, de vanat, cu peste, creieri, momite, raci etc., legate cu sos bechamel.

Caviar de Valcov aux blinis

Pentru prepararea bliniilor se pune intr-un castron faina de grau (200 g), in mijlocul careia se adauga 15 g drojdie dizolvata in apa calduta. Se amesteca si se framanta, se acopera cu un servet curat si se lasa sa creasca la loc cald. Cand a crescut acest aluat, se incorporeaza in el o cantitate egala de faina de secara sau faina de hrisca. Se adauga galbenusurile de la trei oua, trei linguri de smantana, sare si trei albusuri batute spuma. Se amesteca si se lasa la crescut. Se pot face blinii de diverse dimensiuni, in functie de diametrul tigaii, dar pot fi folosite si forme speciale pentru blinii, cu un diametru de 3-5 cm. Pentru preparare, se incinge putin unt intr-o tigaie, se ia cu lingura din compozitie si se prajeste (coace) ca la clatite, pe o fata si pe cealalta. Caviarul de Valcov, mult apreciat in epoca, provine dintr-o localitate din Basarabia de Sud care astazi se afla pe teritoriul Ucrainei. In perioada interbelica, Romania exporta acest caviar de Valcov, considerat unul dintre cele mai fine din Europa.