Ileana Costea: „ÎMPREUNĂ” cu și despre Ana Blandiana în literatură și film
Început de aprilie, cu vești de departe, despre… oameni de aproape. Ne plângeam într-o vreme de globalizare și țesătura tot mai deasă a „pânzei” internetului, dar cât de bine prinde azi comunităților și prieteniilor de tot felul – inclusiv celor afectiv-culturale, cum este cea dintre noi, Simona & Valentin Țigău, și Ileana Costea, profesor emerit la California State University, Northridge! Ne-am văzut relativ puțin, demult – țin minte vagonul trenului care ne ducea la malul mării, pentru o întâlnire a românilor din diasporă (eu scriam atunci pentru Jurnalul Național) -, dar comunicarea nu a încetat niciodată, deși au trecut de atunci, să tot fie, vreo 14 ori 15 ani. Uneori, primesc doar fotografii și câteva cuvinte despre peisaje și oameni – îmi amintesc de imaginile cu dealurile înflorite ale Californiei, în momentele lor de grație… -; alteori, Ileana Costea îmi trimite articole despre evenimente culturale pe care le-a animat/ le animează, cu spiritul ei mereu generos! Așa cum este și acest text despre o întâlnire, în rețeaua cea atotcuprinzătoare a unei prietenii literare/ spirituale/ de suflet, cu poeta Ana Blandiana.
Ileana Costea: „ÎMPREUNĂ” cu și despre Ana Blandiana în literatură și film
Iată-mă scriind din nou despre un eveniment pe ZOOM. De data aceasta este vorba de unul organizat de Andrei Zincă și de mine (Ileana Costea) cu și despre cunoscuta, apreciata și mult iubita poetă Ana Blandiana. Evenimentul a avut loc în 17 martie 2021 și a început la orele 10:30 AM PST (19:00 PM în România, și foarte târziu în noapte în Australia). Intenția era să dureze maximum două ore, dar dată fiind natura bilingvă (română și engleză) a simpozionului și entuziasmul celor care au vorbit, timpul s-a dublat. Echipa de lucru pe care ne-am format-o era din Los Angeles (Andrei și eu, Aura Imbăruș – moderator chat, Adrian Stoica – coordonator ZOOM, Peter Bota – traducătorul) cu excepția lui Valentin Nemeș – consultant tehnic ZOOM, care se află în Berlin, Germania. Tot din Los Angeles era și actrița Elena Secotă, care de niște ani buni conduce aici, lunar, un club de poezie, și care s-a oferit să contribuie pe „social media” cu prezența evenimentului. Ideea mi-a venit din admirația pe care i-o port poetei pentru care organizasem în 2015 un moment literar la casa mea – galerie de artă din Los Angeles, mai ales că erau de semnalat și două activități recente, bazate pe scrierile Anei Blandiana: 1. Un nou film de lung metraj având pe Andrei Zincă drept regizor „Și atunci ce e libertatea?” („So What Is Freedom?”) după nuvela „Proiecte de trecut ”, cu o importantă și foarte tristă temă istorică, deportările din Bărăgan din România comunistă a anului 1951. 2. Publicarea și lansarea on-line a cărții „Dumnezeu pe role” („God on Roller Skates”) concepută de mine, cu 18 poezii ale poetei din volumul „Patria mea A4” („My Native Land A4”, editura Bloodaxe, UK), cu ilustrații de cunoscutul artist american Jerry W. McDaniel. Ce potrivit să avem ocazia de a pune cele trei arte ( literatura, grafica și filmul ) împreună într-un eveniment cu Ana Blandiana! Poeta a botezat evenimentul nostru, dându-i titlul „Împreună”, ca o amintire permanentă a legăturii esențiale între țară și diaspora, între creator și public, între ea personal și noi, cei care ne-am adunat să-i celebrăm opera. Și-au petrecut câteva ore alături de Ana Blandiana119 participanți, ascultând-o cu interes. Evenimentul a fost gândit în română și engleză pentru că în audiență se aflau și 15 persoane (din Europa și Statele Unite) care nu înțelegeau românește. Spusele vorbitorilor au fost traduse de tânărul student Peter Bota de la „University of California, Los Angeles – UCLA” (din clasa de literatură română a Georgianei Gălățeanu-Fârnoagă). Poeta, paneliștii și participanții i-au adus multe laude traducătorului.
Consulul General al României din Los Angeles, Dr. Cosmin Dumitrescu, prezent la mai toate evenimentele comunității românești, a ținut un cuvânt de deschidere exprimându-și admirația pentru poetă și aprecierea lui pentru arte în general. Tot la deschidere i s-a dat cuvântul Otiliei Baraboi care a vorbit despre succesul noului film al lui Andrei Zincă la Festivalul Filmului Românesc din Seattle pe care îl conduce, cât și despre faptul că poezia Anei Blandiana este studiată la Universitatea Washington unde ea, Otilia, predă. Dl Consul a mai intervenit amintind Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Cavaler pe care președintele României Klaus Iohannis l-a conferit Otiliei Baraboi în 2019 pentru activitatea sa de promotor al culturii românești în Statele Unite.
Evenimentul s-a derulat cu întrebări adresate Anei Blandiana și celorlalți membri ai panelului de discuii de către Ileana Costea, moderatoare și maestru de ceremonii. Au răspuns Doina Țetcu (colaboratoarea Ilenei la cartea „Dumnezeu pe role”), Andrei Zincă (regizorul filmului „Și atunci ce e Libertatea?”) și cei doi actori principali din film, Iulia Lumânare și Radu Iacoban.
Prezentarea cărții „Dumnezeu pe role”, la care poeta a scris o postfață despre „Întâlnirea” ei cu artistul american care a ilustrat poemele, a fost însoțită de recitări. Două din poemele din carte, „Ce greu e să mângâi” și „Continuă pierdere” au fost declamate extrem de expresiv, în engleză de către Elena Secotă și Thea Mercouffer, din Los Angeles, și în română de către Iulia Lumânare și Petre Moraru din București. În câteva reprize au fost menționate ilustrațiile incitante la cele 18 poeme făcute „cadou” Anei Blandiana de Jerry W. McDaniel, și el prezent la eveniment. Acesta, în stilul său laconic a spus “Iată-le – subînțelegându-se ilustrațiile – bucurați-vă de ele!”
S-a discutat și despre noua carte a Anei Blandiana „Soră Lume” publicată recent în țară de editura Humanitas. Poeta a explicat că, deși cartea conține povestiri din viața ei și călătoriile, nu este o carte de călătorii, ci una în care ea exprimă înțelegerea ei asupra lumii, cu compasiune, încercând să se pună în situația celor pe care i-a întâlnit. Ana Blandiana și-a dezvăluit simțiri și idei puse de ea în scris în poezie și proză. S-a discutat și despre poemele care i-au fost interzise în 1984, transmise din om în om, scrise de mână, printre care poemul „Eu cred” în care afirmă că suntem un popor vegetal (de fapt un îndemn la revoltă). Acest poem a fost recitat cu multă sensibilitate de actrița Lidia Lazu din București. Ana Blandiana a povestit cum a fost luată pe sus ( la propriu) și dusă în studioul radio în primele momente ale revoluției din 1989 și întrebată dacă mai crede că românii sunt un popor vegetal. Ceea ce a făcut-o să izbucnească în plâns.
Între partea întâia a sesiunii ZOOM, despre literatură și partea a doua, despre film, a avut loc un moment muzical în care i s-au făcut cadou Anei Blandiana un aranjament muzical pe versurile poemului „Faguri “ (din cărțile „Dumnezeu pe role”/ „Patria mea A4”), compus și cântat de Teodor Gabriel, care a studiat viola la Colegiul Național „Octav Băncilă” (CNOB) din Iași și la Manchester în Marea Britanie, și „Doina” și „Bătuta” pe care le cânta la adunatul oilor Moș Gheorghe Tochiță dintr-un sat de lângă Cernăuți, interpretate la vioară de violonista Nina Munteanu, profesoară la CNOB.
După ce a vorbit despre munca ei alături de Ileana Costea la cărțile „Dumnezeu pe role” (cartea se găsește on-line într-o ediție română, una engleză, „God on Roller Skates”, cât și într-o ediție bilingvă), Doina Țetcu a povestit puternicele ei trăiri la vizitarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet – creat și condus de Ana Blandiana și regretatul ei soț, jurnalistul și scriitorul Romulus Rusan (cunoscut de mulți prin romanul lui „America Ogarului Cenușiu”).
În partea a doua a simpozionului Andrei Zincă a prezentat noul lui film „Și atunci ce e libertatea?” Pun mai jos un scurt sinopsis al filmului: Viața unui grup de oameni se transformă atunci când descoperă adevărata libertate într-un exil forțat menit să producă contrariul. O poveste de dragoste, supraviețuire și sete de libertate este inspirată de evenimente reale, care au avut loc în 1951, într-o țară (România) subjugată de un regim totalitar. Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat în urmă cu 70 de ani, în spatele Cortinei de Fier, implicațiile politice din acea perioadă rămân la fel de valabile în realitatea noastră contemporană.
S-a discutat despre frumoasa relație dintre scriitoare și Andrei Zincă (care este și autorul scenariului), și libertatea dată de Ana Blandiana regizorului de a construi în acest alt domeniu de artă, film, povestea din nuvela ei „Proiecte de trecut”. Filmul a fost prezentat pentru prima dată în iunie 202O la festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF). Cunoscutul critic de film din București, Irina Margareta Nistor, a afirmat că „Și atunci ce e libertatea? (care a obținut foarte prestigiosul Premiu al Publicului) a fost filmul ei preferat din acest festival. Este un film foarte drag ei și crede că “Andei Zincă a făcut un lucru extraordinar în primul rând pentru că este un film care te „fură” și care iți deschide ochii despre lucruri despre care mai nimeni nu îndrăznește să vorbească”.
Ana Blandiana a povestit istoria oribilului fenomen de deportare din România comunistă, când, în 1951 au fost deportate în Bărăgan 40.000 de persoane nevinovate, cu familiile lor, din zona de lângă granița cu Iugoslavia. Tito tocmai se desprinsese de țările comuniste de sub influența lui Stalin. Prezenți în panelul de discuție, actorii principali din film, Iulia Lumânare și Radu Iacoban, și-au spus și ei impresii despre film și din timpul filmării. Radu ne-a mărturisit cât de puțin știa despre deportările din 1951 și ne-a spus despre duritatea condițiilor de filmare de la fața locului, în Bărăgan. Iulia a explicat cum s-a cufundat ea în rol, mai ales că știa de la rudele ei despre astfel de orori ale regimului comunist. Urma să facă parte din panel și o altă actriță din film, Tünde Skovrán (care locuiește acum în Los Angeles), care nu a putut veni. Ileana Costea a menționat însă câteva din lucrurile povestite ei de Tünde, despre ce a aflat actrița despre deportări de la niște vecini de ai ei, sași; despre cum regizorul a ales-o pe ea, de origine ungară, în dorința de a reda realitatea istorică a deportărilor care au deplasat și alte etnicități din jurul graniței cu Iugoslavia; de condițiile grele de filmare la fața locului, în acea regiune cu climă dură a câmpiei Bărăganului, dar care i-a făcut pe actori să înțeleagă și mai bine ce au simțit și trăit cei deportați.
Și nu numai că Andrei este un regizor talentat, care a creat un scenariu și film frumos și interesant, dar a fost admirat de publicul de la eveniment și cum povestește. De fapt și despre actorii principali din film, Iulia și Radu, se poate spune ceva similar: nu numai că au jucat atât de bine în film ca personajele să rămână în memoria audienței, dar și că au vorbit cu elocvență.
Spre sfârșitul simpozionului, Andrei Zincă a dat cuvântul câtorva persoane care au vizionat filmul lui. Primilor 30 care s-au înscris la eveniment regizorul le-a dăruit linkul pentru a viziona pe gratis filmul. Au vorbit Anca Sîrghie, din Sibiu, fosta colegă de grupă la filologie a Anei Blandiana, și Maria Zamfir Bleyberg din Los Angeles. Dna Sîrghie a făcut o deosebit de bună analiză a filmului, iar Dna Zamfir Bleyberg a adăugat câteva cuvinte de laudă pentru organizarea evenimentului și despre film. Personal, cum i-am spus în privat lui Andrei, mie, Ileana Costea, filmul „mi -a tăiat respirația”. Consider că prin acest film Andrei va rămâne înscris în istoria cinematografiei românești pentru o realizare artistică deosebită, despre un moment crucial al istoriei comunismului din România, care n-a mai fost niciodată ecranizat.
În tot timpul sesiunii, pe Chatul ZOOM-ului au fost scrise felicitări Anei Blandiana, organizatorilor, paneliștilor și pentru recitări și muzică. Moderatoarea Chat-ului a răspuns fiecăruia în parte. După eveniment s-au primit email-uri de mulțumire. Lumea și-a exprimat bucuria de a fi petrecut câteva ore alături de poeta lor iubită în cadrul acestui eveniment. Pun mai jos doar câteva din aceste texte din partea audienței…
· Anca Sîrghie, prof. universitar, scriitoare, Sibiu, România (Către organizatori):
„Felicitări, dragii mei. Ați fost excepționali și reuniunea aceasta de-a dreptul emblematică, bine organizată, plină de sevele adevărului. Fiecare și-a jucat rolul la modul…profesionist.”
· Ana Trestieni, poetă, București:
„Despre vizita Anei Blandiana în Italia, la care ea a făcut referire …, este ceva foarte important de spus: după această vizită a scris o poezie sublimă intitulată “Pieta” care a plăcut foarte mult și compozitorului Aurel Stroe.
… am fost împreună cu vedeta noastră și cu mulți alții. Ascultându-l pe regizorul Andrei Zincă și pe actori am aflat multe lucruri despre film și despre tragedia care i-a fost sursa de inspirație”.
· Andana Călinescu, fizician, pictoriță, București:
„… o seară fermecată aflată sub semnul frumosului. Mulțumiri pentru întâlnirea cu poeta Ana Blandiana a cărei poezie mi-a însoțit cele mai frumoase și dragi momente ale existenței mele și care dincolo de aparentă fragilitate fizică s-a dovedit nu o dată a fi un adevărat glas al cetății … o voce lucidă și îndurerată.”
· Adrian Barbu, președinte, Viitorul Român Society (VRS). Los Angeles, SUA:
„Ileana dragă, un eveniment minunat. Mii de mulțumiri ție și celorlalți organizatori și în mod special Anei Blandiana.”
· Doina Popa, cercetător chimist, SUA:
„Mi-a făcut așa de bine (Simpozionul) la starea mea spirituală. Parcă am regăsit o lume care o credeam pierdută… Ana Blandiana este printre noi dar vine din lumea îngerilor.”
Și cum astăzi, dată la care am scris articolul, 25 martie, este ziua de naștere a Anei Blandiana, îi urez din inimă „La Mulți Ani”.
© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material.
S-a notat <3