Omul modern s-a „împerecheat” cu omul din Neanderthal și a scăpat de o epidemie mortală de gripă

Dacă nu s-ar fi „împerecheat” cu omul din Neanderthal, homo sapiens sapiens nu ar fi avut nicio șansă în fața unei epidemii mortale de gripă care bântuia în perioada arhaică a omenirii.

Asta susțin oamenii de știință, care au descoperit că triburile omului arhaic au făcut un schimb de ADN important cu omul modern, în momentul în care acesta a părăsit Africa și a ajuns în Europa. I-ar acest schimb de ADN l-a protejat pe homo sapiens sapiens de unele epidemii care i-ar fi fost fatale acestuia, inclusiv o epidemie de gripă.

Cu toate că omul din Neanderthal a dispărut, ca subspecie, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, europenii poartă în genomul lor, în continuare, aproximativ două procente din ADN-ul acestuia.

Am moștenit nu mai puțin de 152 de gene, de la omul din Neanderthal, iar acestea interacționează cu gripa A modernă și cu hepatita C, ca și cu alte afecțiuni provocate de viruși.

Dmitri Petrov, biolog specializat în evoluția speciei umane, de la Universitatea din Stanford, susține că omul modern a moștenit de la omul din Neanderthal un număr substanțial de fragmente de gene care ne ajută la adaptarea la anotimpul rece și la rezistența în fața bolilor provocate de temperaturile scăzute, de exemplu.

„Genele neanderthaliene ne-au oferit probabil o protecție împotriva virușilor pe care strămoșii noștri i-au întâlnit când au părăsit Africa”, spune Petrov.

Când a avut loc primul contact între cele două subspecii umane, neanderthalienii trăiseră în afara Africii timp de sute de mii de ani, dând sistemului lor imunitar timp suficient pentru a dezvolta apărarea împotriva virușilor infecțioși din Europa. Prin comparație, noii „emigranți” – adică cei din subspecia homo sapiens sapiens – ar fi fost mult mai vulnerabili.

Oamenii de știință au compilat o listă cu mai mult de 4500 de gene la omul modern, despre care se știe că interacționează cu vreun fel cu viruși. Ei au verificat lista cu o bază de date a ADN-ului neanderthalian secvențializat și au identificat 152 de fragmente din acele gene de la oamenii moderni care erau prezente și la omul din Neanderthal.

Concluzia: a fost mult mai logic ca oamenii moderni să împrumute defectele genetice deja adaptate de la neanderthalieni, în loc să aștepte să se dezvolte propriile lor mutații adaptive, ceea ce ar fi durat mult mai mult. Omul modern și omul din Neanderthal sunt atât de strâns legați, încât nu exista o barieră genetică, în fața riscului de a se contamina cu acești viruși. Dar, în același timp, această apropiere însemna și că omul din Neanderthal putea să transmită, în urma „împerecherii” dintre reprezentanții celor două subspecii, și capacitatea genetică de a se apăra de boli, mai spun rezultatele studiului publicat în revista „Cell”.