Domnule profesor, care sunt noutățile Admiterii 2020, în cadrul Facultății de Litere a Universității din București?
Această specializare – Științele Informării și Documentării – reprezintă, azi, singura structură de învățământ superior din România care desfășoară un program de studii de licență, un nivel de masterat și două programe postuniversitare centrate pe problemele organizării și diseminării documentelor și informațiilor în societatea contemporană. Programele au în vedere deopotrivă mutațiile înregistrate în societatea informațiilor, în ultimii ani, precum și directivele Uniunii Europene legate de mecanismele pentru stocarea și transferul informațiilor. La programul de licență avem 60 de locuri – 50 la buget, dintre acestea, un loc e rezervat pentru romi, un loc pentru candidații din centrele de plasament, și 2 locuri pentru absovenții liceelor din mediul rural. 10 locuri sunt cu taxă. Înscrierile se fac în perioada 8-18 iulie, iar forma de concurs este concursul de dosare, media de admitere fiind media dintre nota de la examenul de bacalaureat și nota de la proba scrisă la limba și literatura română. Rezultatele provizorii vor fi comunicate pe 20 iulie. Atenție! Este importantă confirmarea locurilor, pentru a nu pierde examenele, în perioada 21-25 iulie. Admiterea se încheie pe 31 iulie. La programul de masterat, care se numește „Gestionarea informației în societatea contemporană”, avem 50 de locuri. 23 la buget – dintre acestea, 1 loc pentru romi și 27 cu taxă. Concursul de admitere va fi pe 22 iulie și va consta în realizarea unui portofoliu cu realizări personale și profesionale și un interviu. Programele postuniversitare sunt cu taxă. Noutatea procesului de admitere din acest an este aceea că se desfășoară numai online.

Deciziile cu privire la parcursul educațional al absolventului de liceu sunt foarte importante, acum, la această vârstă din pragul maturității. De ce s-ar orienta acesta către domeniul Științelor Informării și Documentării?
Studenții și masteranzii vor învăța aici cum să administreze cea mai importantă resursă a vremurilor noastre: informația. Cine deține, astăzi, informația, deține puterea și conduce lumea. Aici, studenții vor înțelege problemele complexe ale acestei entități care a dat numele epocii: Epoca informației. În prezent, ne confruntăm cu un paradox: deși vorbim de o explozie informațională, suntem tot mai puțin informați, ba chiar dezinformați sau neinformați. Copleșiți de un ocean informațional, suntem permanent bombardați de date și informații, dar cele mai multe sunt știri sau reclame care încearcă să ne manipuleze. Informarea este, într-adevăr, rapidă, facilă, mai ales mulțumită tehnologiei, dar, din păcate, este superficială. Internetul nu rezolvă problema informării. Este un instrument excelent pentru comunicare, pentru informare cotidiană, dar nu pentru informarea științifică. Acest gen de informații îl vom găsi numai în structurile info-documentare și, încă, în cărțile tradiționale, manuale, tratate și enciclopedii, nu în wikipedia. Aceste informații pot fi regăsite în marile baze de date specializate și în depozitele instituționale, care pot fi accesate tot din interiorul acestor instituții, pentru că, fiind produse comerciale scumpe, producătorii nu-și permit să le ofere în acces deschis, pe internet. Pe de altă parte, seminariile și cursurile noastre îi vor ajuta să înțeleagă locul informației în dezvoltarea societății, să-și dezvolte capacități de operare în sisteme informaționale moderne, să-și formeze și dezvolte aptitudini pentru cercetare, să-și dezvolte abilități de comunicare și să înțeleagă relația performanță-calitate în domeniul transferului de informații.

Bibliotecar, arhivar, documentarist… sunt doar câteva dintre profesiile pentru care sunt pregătiți studenții la Științele Informării și Documentării. Ce deschideri profesionale oferă aceste studii?
În prezent, specializarea noastră își propune să pregătească specialiști în informare și documentare. Mai exact, specialiști în managementul informației și al cunoașterii, dar și brokeri de informații, oameni care vând informația, manageri de structuri și de sisteme infodocumentare, redactori și profesori documentariști. Absolvenții noștri pot ocupa o paletă largă de profesii, atât înstructurile de stat cât și în cele private. Ei pot ocupa posturi în toate structurile care folosesc informația. Dar, oare, există organizații care să nu folosească informații în special pentru fundamentarea deciziilor? Nu cred. Avem absolvenți în biblioteci și centre de documentare, în bănci, avem absolvenți decani și prof.univ. în facultățile din Vest, funcționari în structurile Uniunii Europene, avem chiar și primari – dna Gabriela Firea, primarul Capitalei, este absolventa noastră.

Cartea, biblioteca, lectura – ce rol mai joacă acestea, azi, în formarea unui tânăr?
Un rol fundamental! Deși tinerii de azi nu mai sunt atât de mult interesați de lectură, pentru a-și forma o cultură generală solidă, cercetările sociologice arată că ei sunt mai inteligenți, mai dezinhibați și mai creativi decât cei din generațiile anterioare. Din păcate, sistemul de învățământ învechit nu reușește să-i motiveze către performanță și intră, uneori, în conflict cu valorile lor. Poate că cititul cărților nu este una dintre pasiuni și pentru studenți, totuși, citesc mai multă literatură de specialitate pentru pregătirea examenelor, se documentează mai mult pentru lucrările de seminar, pentru referate, lucrări de licență sau disertații și pentru conferințe. Din cercetările noastre, a rezultat că cititorii preferă, totuși, cartea tipărită și mai puțin ebook-urile sau bazele de date.

Ce viitor au profesiile cărții, în România mileniului trei?
Structurile infodocumentare, în special bibliotecile, au cunoscut, în ultimul timp, transformări uluitoare. Deși prin tradiție sunt conservatoare, aceste instituții au adoptat și implementat cele mai noi tehnologii. Majoritatea au introdus sisteme de gestionare a documentelor și informațiilor, administrează și oferă acces la baze de date și depozit instituționale; sunt implicate în marile proiecte de digitizare. În același timp, și-au păstrat și funcțiile tradiționale – funcția custodială, educațională, estetică și socială. Pe de altă parte, aceste structuri – cele mai multe, de stat – nu urmăresc în mod deosebit profitul economic, ci pe cel educațional și social și trebuie să se transforme în adevărate întreprinderi economice bazate pe productivitate și eficiență. Cu toate acestea, deși asaltate de tehnologie, nu cred că documentele tradiționale vor dispărea curând. Și aș încheia cu o vorbă a marelui scriitor italian Umberto Eco: „Nu sperați că veți scăpa de cărți!”.
Alte informații se pot găsi pe siteul Facultății de Litere, http://www.litere.ro  și pe http://www.stiinteleinformarii.org